Promises, promises. . .

 

               "Promisiunile inseamna totul, dar dupa ce sunt incalcate, parerile de rau nu mai    inseamna nimic."

            Cate promisiuni am facut azi?. . .Am promis sa schimb mancarea papagalului, sa imi fac curat in camera, sa imi continui desenul, plus inca vreo cateva promisiuni micute carora nu le-am dat importanta si pe care le-am si uitat deja. Promitem mult si facem putin, asa cum si era de asteptat. Dar, sa fim indulgenti si sa ne amagim cu faptul ca trebuie sa traim cu o speranta, ca vom face totul candva, exact asa cum ne propunem (mda...visam mult si frumos).

           E bine sa promitem. Aratam hotarare si siguranta in fata cuiva, atunci cand facem asta.Dar nu e bine sa abuzam de chestia asta, pentru ca deja ajungem in alta extrema si nu ne mai avantajeaza cu nimic. Spre exemplu atunci cand promitem sa ajungem la o ora fixa la o intalnire si nu respectam asta de vreo doua ori, deja nu mai reprezentam incredere si o sa primim eticheta de "INTARZIATI" (credeti-ma , stiu despre ce vorbesc). Asa ca e mai convenabil sa lasi cam zece minute de rezerva atunci cand planifici o iesire, pentru a fi sigur ca nu o sa fii tu iar oaia neagra care se misca greu.

           Facem promisiuni banale (cum ar fi cele pe care le-am enumerat mai sus) si nu mai punem pret pe acest cuvant. Cu secole in urma, insemna ceva sa iti dai cuvantul, sa promiti un lucru. Trebuia sa arati devotament si sinceritate pentru spusele tale, iar daca nu indeplineai ceea ce spuneai existau consecinte. Acum, ce consecinte exista? (eu nu am patit nimic pentru ca nu am pus mancare papagalilor, ei n-au murit, eu doar am lenevit in continuare).

           Poate ca ar trebui sa fim putin mai responsabili, sa nu mai lasam balta prietenii atunci cand promitem ca iesim si nu o mai facem, sa nu mai lenevim daca ne-am propus sa facem ceva, sa nu mai facem nimic care sa ne distraga de la promisiunile noastre. Vrem sa fim respectati si ascultati, atunci poate ar fi mai bine sa respectam si noi ceea ce spunem, si astfel nu vom mai fi nevoiti sa venim cu scuzele de riguare dupa incident. Toata lumea ar fi mai fericita si implinita.

           (Stiu ca imi imaginez o lume perfecta, dar, hei, cine nu-mi da voie sa visez?. . .)