Romance movies        

                    "Cauta iubirea cu inima, nu cu capul."

                                                    Mark Twain

          Plang la filme. Recunosc. Nu la toate filmele, doar la cele care ma impresioneaza cu adevarat. Mai ales cele de dragoste, si totusi ,desi la sfarsitul filmului am ochii rosii si fata brazdata de lacrimi, inca ador aceste filme (poate sunt eu putin dereglata, cine stie. . . ). Mai nou am inceput sa plang si la unele episoade dintr-un serial, mai ales cand mai moare cate-un personaj ( e de-a dreptul devastator sa ii vezi pe toti cum se chinuie dupa moartea celui drag).
          Nu sunt o plangacioasa de fel, pe bune, doar ca am cam multe sentimente, si eu traiesc momentele alea din film, sunt 100% concentrata. M-am gandit ca ar fi cam doua motive pentru care plang : 1. Actorii sunt al naibii de buni, si reusesc sa transimta totul exact ca si cum ai trai tu pe pielea ta acel lucru, si 2. Am acumulati prea multi hormoni, sau prea multe sentimente, sunt prea emotiva. Totusi, m-am hotarat sa merg pe prima varianta, considerand, desigur, ca e si cea mai relevanta in cazul meu.
          Sunt trei filme la care stiu sigur ca am plans, dar le si ador: "A walk to remember", "The notebook", "Dear John". Pe primul mai ales, l-am vazut de cel putin 4 ori si de fiecare data am plans, m-am emotionat si am simtit totul ca si cum as fi fost acolo. Dupa parerea mea, un film care reuseste sa transmita sentimentele necesare, care corespund subiectului, e o capodopera, arta pura si nepretuita.
          Ieri spre exemplu, am plans putin la un episod  din "Grey's anatomy", pentru ca uneia dintre protagoniste, i-a murit logodnicul ( care abia facuse un transplant de inima), care a cerut-o in casatorie cu doar o ora in urma. Ea il iubea, el o iubea, si totusi, scenaristul asa a vrut ( sau cine oare face scenariile celor care joaca).
          Cateodata, ma gandesc ca astfel de lucruri se intampla si in realitate, fara sa aflam despre ele, cineva trece cu adevarat prin ce trec actorii. Totusi, nu stau prea mult sa ma gandesc la asta pentru ca ma intristeaza, si incerc in schimb sa vad partea buna a lucrurilor : inca mai exista dragoste adevarata, desi in filme, unde povestile de dragoste te pot fascina, te pot face sa visezi la propia-ti poveste.
         Va recomand cu placere filmele pe care le-am mentionat mai sus, asta in caz ca nu le-ati vizionat deja, si va pot asigura ca veti petrece doua ore placute privindu-le.O sa incerc sa imi imbogatesc arsenalul cu filme de dragoste, pentru ca asa nu uit sa visez si sa sper si eu la lucruri extrardinare, pentru ca fiecare dintre noi meritam o poveste de dragoste frumoasa, gingasa.