Caldura mare

       Ma topesc incet, incet, dar sigur. E prea cald in perioada asta, dupa umila mea parere, tinand cont ca suntem abia la inceputul lui mai si afara sunt 33 de grade! Oameni buni, se strica lucrurile. In scurt timp o sa ajunga si la noi sa fie doar doua anotimpuri, dupa cum spunea Nori azi, doar iarna si vara.

       Si nu as avea nimic impotriva daca ar fi asa de cald si eu as putea totusi, sa aleg ce vreau sa fac, dar nu. Lucrurile nu merg dupa bunul meu plac. Dusul la scoala nu mai e asa placut, tinand cont ca trebuie sa merg cu autobuzul  vreo 20 de minute, iar acolo pur si simplu te sufoci de cat de cald e, plus ca prin aer plutesc diferite miresme, care mai de care mai "imbietoare". Apoi ajung la scoala si stau si ma zgaiesc pe geam, la cat de mult soare e afara, iar eu trebuie sa stau pe scaun, intr-o clasa, cam 6-7 ore pe zi. Foarte urat . . . Pana se termina cursurile, deja toata adrenalina si cheful tau de viata s-au scurs si tu nu vrei decat sa ajungi mai repede acasa si sa mananci sau sa lenevesti. 

        Daca as putea, in loc de corvoada asta zilnica, sa stau pe un sezlong pe o plaja pustie, in dreptul unui ocean turcoaz, vantul sa adie atat doar cat sa miste firicele de nisip si sa imi fluture prin par, sa stau sa ma bronzez cu o inghetata mare de ciocolata cu alune, cu o carte buna alaturi. Sa nu am nimic altceva de facut decat sa stau si sa privesc orizontul, sa ma relaxez asa cum n-am mai facut-o pana acum . . .

        Frumos peisaj, dar deocamdata trebuie sa ma multumesc cu realitatea cruda. Maine o noua zi de scoala, un nou val de caldura, sper doar sa nu ma doboare de tot chestia asta. Am dreptul totusi, sa visez in continuare la cai verzi pe pereti si mintea mea sa creeze fel de fel de iluzii, benefice in momentul asta.