Uneori visele devin realitate...nu?

         Cu totii visam.Mai mult sau mai putin.Diferenta consta doar in faptul ca unii din noi raman realisti si constientizeaza faptul ca e doar fantezie,iar altii...Ei bine,ei isi creeaza o lume a lor,colorata si plina de lucruri inutile pentru noi,dar vitale pentru ei.Dar oare nu facem cu totii asta?

         Eu cel putin imi doresc,visez,bat campii uneori.Recunosc.Dar daca nu am visa,am renunta la placerile vietii,ne-am axa pe monotonia fiecarei zile si pe stresul acumulat.Uitam sa fim copii,sa ne bucuram si sa renuntam la griji.

         Visez sa ajung in Maldive.Si poate o sa ajung(inainte sa fie inghitite de tot de ocean).Visez sa calatoresc-si poate voi reusi pana la 60 de ani sa vizitez si eu macar doua tari(Spania si Italia macar,ca doar ele sunt cele mai cautate de romani).

         Totusi eu inca mai am sperante,asa cum cred ca ar trebui sa avem toti.Daca fiecare din noi si-ar permite macar o jumatate de ora pe zi sa bata campii,sa isi lase mintea sa zburde,sa alerge,atunci cred ca toti am fi mai veseli(sau cel putin eu sunt cand fac asta).

         Hai sa avem grija de noi si de viitorul nostru si sa visam,dar fara sa depasim limitele,si sa trecem intr-o alta extrema.Eu sunt optimista ca voi reusi sa fac ce imi propun.

                Voi ce vise aveti?